vineri, 13 ianuarie 2012

Amintirile noului născut V

La început a fost doar apă. Mereu a fost doar apă. Chiar și acum.
În apă totul dispare. Imaginile se diluează, substanța se disipează, sentimentele se amestecă, se filtrează, se înmoaie pentru a deveni unul singur, fără nume, ușor ca un vis din care nu vrei să te trezești. În apă totul renaște, se redesenează pentru a lua forma unei realități nu foarte diferite, ci doar mai pure, mai aproape de adevăr. De mine.
Când am nevoie să îmi amintesc umplu un vas cu apă fierbinte și îmi scufund fața în lichidul dens. Nu am putut să nu observ cum mi se desface părul, fluid, moale, ca un fum negru dar tactibil pe care îl pot simți scurgându-mi-se printre degete, alunecând și plutind ușor. Am spus că este ca un vis, dar nu unul deplin unde nu e conștiință de sine și cedare totală, ci unul foarte fragil, ca cel de dimineață, când abia pot să-mi controlez gândurile, doar cât să nu dau frâu negurii minții să mă cuprindă. Senzația de somn e vagă, iar ochii întredeschiși, prinși sub o vrajă slabă, atingând marginea visului și dându-le o certitudine a stăpânirii propriei ființe chiar și în prezența realului.
Când pot să simt apa, știu că totul e sub control, că pot să fiu eu în continuare, că am un sprijin în ceva palpabil. Lichidul fierbinte îmi atinge palma și îl simt cum îmi pătrunde în pori, prin piele, îl simt acolo, în mine - energia vie a unui suflet ancorat în trupul cu unghiuri ascuțite. Atunci știu că nu o să mă pot tăia în ele, că dincolo de el e cerul și că mă pot ridica oricând către el să-l privesc, să-l caut, să-l găsesc mereu altul, mereu promițându-mi că va fi acolo, schimbându-se odată cu mine, fără să plece, la fel ca mine, fără să se termine niciodată, nici când pământurile uscate mă vor înghiți în negura lor, nici când timpul se va sfârși și va închide pentru totdeauna porțile către el. Nici când nu voi mai crede în adâncimea albastră ce mi-a înșelat privirea, căci nici albă și nici infinită nu-i, ci neagră și fisurată dincolo de universul meu, de stele, de sori, de ceea ce pot înțelege.

5 comentarii:

  1. Foarte frumos ceea ce ai scris aici.Iar primele fraze sunt foarte adevarate!

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte frumos .Cuvintele tale au un scop , un scop pur si lin de a alinta suflete .
    Mi-a placut enorm de mult !!!

    RăspundețiȘtergere
  3. o postare superba....imi place cum scrii....

    RăspundețiȘtergere
  4. Apa e o altă lume. O descrii perfect!

    P.S. Îți mulțumesc pentru cuvintele din comentariu. Îmi ești sursă de inspirație!

    RăspundețiȘtergere
  5. Uite o piesa care se potriveste perfect postarii tale noi.
    http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&NR=1&v=7ElP-7_D4Jo

    RăspundețiȘtergere