luni, 2 decembrie 2013

21 guns



"Pe buze
Sa te sarut, ca poate-a mai ramas
Pe ele-o picatura de otrava
Ce mi-o da moartea-n veci vindecatoare!
(Il saruta.)
E calda gura ta!..." 
Julieta

De cat timp cad ?

(De cate gloante este nevoie ca sa gauresti sufletul unei persoane ?)

De cat... ?

(De unul – doua – 21 ? Trebuie sa fie numarul lor in directa proportionalitate cu numarul de grame pe care il pierde sufletul lui cand se desprinde de corp ? Trebuie sa il gauresti numai sau sa il darami de tot ? – trebuie sa il faci sa doara... sau sa il stergi pur si simplu ?)

...timp cad ?

(Dar atunci va mai fi ramas ceva din el in amintirea lumii acesteia – daca urmele lui dispar – si tot ce raman in urma sunt 21 de gloante de plumb, intr-o balta albastra de sange – asa cum ar trebui sa aiba culoarea sentimentele de moarte ?)

...de cat timp cad ?...

(Ce inseamna ca buzele tale sunt albastre precum catifeaua ? Ce inseamna cand catifeaua e calda ?)

...de cat ?

(Mai este ceva din tine inauntru ? Mai este o farama de otrava pe buzele-ti dragi – o farama doar in sangele-ti curs, sa mai gustam impreuna pentru o clipa magia cutremuratoare a albastrei atingeri de catifea inainte ca sfarsitul sa te ia atat de departe de mine...)

...timp.

(Lasa-ma dara, numai pentru un moment, imbratisarea sufletului sa ti-o cuprind, sa leg la loc ce mai poate fi legat, sa inviem ce a vrut a muri odata, sa pierdem in uitare amintirile de sfarsit, de despartire...)

...cad ?
Ce inseamna ca am alunecat? Unde aluneci cand nu mai esti agatat de nimic ? Unde cazi cand inca stai pe loc ?

Ce se intampla cand buzele tale devin mai albastre decat catifeaua ? Catifeaua decat cerul – gura ta decat moartea mea ? Ce se intampla cand prapastia dintre buzele tale e mai adanca si mai albastra decat cea dinauntrul meu ? In care ar trebui sa ma afund mai degraba ?... De ce caderea e cu atat mai dureroasa cand alunec in gauri intunecate din tine decat in cele luminoase din pamant ? Cum se numeste boala cand sufar de tine ? Inca am sentimentul de tine in mine. Inca te simt in mine. Ti-ai impregnat sinele ca pe o boala in mine de care nu ma lipsi, si nici nu vreau a o face.
Esti inca cu mine, in mine. Atunci cand cad... toate lucrurile mor – numai tu existi. Toate lucrurile cad – numai noi ramanem pe loc. Caci cadem impreuna.
Atunci cand tu ai murit, si eu am murit.In mine, s-a dezis totul. In mine, a putrezit totul – otravit, ars de acidul unei ultimi picaturi ceresti. In mine, o lume intreaga a murit, si a reinviat cand am deschis ochii in ochii tai. In moarte. Inca te mai am in mine. Inca ma mai am in mine. Chiar daca nu mai este nimic acolo si totul a murit acum – nimic... decat catifea albastra.

2 comentarii: