miercuri, 23 iulie 2014

Fairytale



Intr-o zi apele mele au trecut prin fata ochilor tai
Sa stearga murdaria de asta-noapte.
Erai murdara de sufletul meu
Cand m-am coborat neagra in al tau sa ti-l iau
Si am reusit – ti l-am scos
Cu limba pe la ureche, intr-un nerv de lumina
Cand inima ta s-a rasucit in sunete de placere la iesire
Dar eu nu te-am lasat sa iesi de tot, si te-am lasat strain-acolo
Sa nu mai poti intra, dar nici iesi vreodata inapoi.
Am venit totusi a doua zi sa te curat
Am vazut ca plangeai, fara de mancare
Familia te pierduse pe drumul tau de vise
Iar vecinilor le era teama de intrusul nou care venise.
Te-am imbracat in haine noi si te-am condus inapoi acasa
Stiam c-ai sa le pastrezi, ca si ziua, si murdaria ce tie-ti parea frumoasa
Dar pe mine nu aveai sa ma mai vezi
Caci visele de-o zi, si zanele-stafii nu poti sa le pastrezi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu